Bine te găsesc!
Uneori avem nevoie să ne centrăm și să ne regăsim resursele interioare în ceea ce este viu și real în momentul prezent.
Când ne simțim copleșiți,
Ansioși,
Temători,
Confuzi,
Pierdem din vedere că liniștea și pacea există în fiecare dintre noi și ne sunt la îndemână chiar și în mișlocul dificultăților vieții.
Această meditație vrea să ne readucă înapoi la momentul prezent la ceea ce este real și viu acum și aici.
Ne va ajuta să ne recentrăm cu ajutorul conștientizării respirației și a corpului.
Ne va readuce la centru,
Ne va alinia mintea cu corpul.
De multe ori între minte și corp există o lipsă de coerență și atunci simțim dezechilibru.
Nu ne e bine.
De multe ori corpul nostru face ceva,
Iar mintea se gândește la cu totul altceva.
Asta înseamnă că nu suntem prezenți și nu suntem centrați,
Aliniați.
Vă invit acum să ne găsim o postură confortabilă în care să putem sta comod pentru circa 20 de minute.
Poate pe un scaun sau în picioare sau chiar la orizontală,
În poziție întinsă la orizontală.
Orice postură am alege,
Am să vă invit să vă mențineți coloana dreaptă,
Capul în echilibru,
Deasupra umerilor,
Într-o postură demnă,
Dar nu rigidă,
Ci comodă.
Și începem prin ascana ce ne încojoară.
Ne uităm cu atenție în jurul nostru.
Observăm spațiul și obiectele din jur.
Nu ne grăbim.
Simțim aerul din jurul nostru.
Temperatura.
Simțim spațiul din jur.
Energia lui.
Suntem aici și acum cu toată ființa noastră.
Și dacă ne simțim suficient de confortabil,
Putem închide ochii sau putem lăsa privirea în jos,
Într-un punct fix pe podea.
Ne vom duce atenția în interior.
Ne simțim corpul.
Simțim mai întâi punctele de contact dintre corp și scaun,
Dacă suntem așezați sau între corp și podea.
Simțim poate tălpile bine așezate pe podea și permitem corpului să se odihnească.
Ne simțim greutatea.
Lăsăm pământul să ne susțină.
Simțim gravitația.
Și eliminăm tensiunile din corp cu fiecare expir.
Ne simțim fruntea și îi permitem să se relaxeze.
Simțim umerii,
Poate chiar încordare la nivelul lor.
Îi lăsăm să cadă cu fiecare expir.
Reducem din tensiunea prezentă pe măsură ce respirăm.
Inspirăm,
Expirăm și cu fiecare expir simțim umerii cum se moaie și se adâncesc milimetru cu milimetru.
Mergem acum cu atenția în dreptul pieptului și abdomenului.
Simțim poate o stare de relaxare,
Căldură.
Permitem acum mâinilor și brațelor să se relaxeze.
La fel picioarelor,
Tălpilor.
Lăsăm întregul corp să se odihnească.
Simțim poate conexiunea cu pământul care ne susține.
Și poate ne ajută să ne imaginăm că avem rădăcini care merg adânc în pământ.
Vizualizăm aceste rădăcini puternice.
Simțim conexiunea și stabilitatea pe care acestea ni le dau.
Simțim lăgătura cu pământul.
Inspirăm.
Expirăm.
Pământul ne susține complet.
Suntem în siguranță aici și acum.
Doar acest moment contează.
Și din această stare de conectare te invit să-ți duci atenția pe respirație.
Să-ți simți fiecare inspir și fiecare expir.
Să observi cum aerul intră și iese din nări.
Dacă simți un disconfort când te conectezi cu respirația,
Am să te invit să-ți duci atenția în corp.
Să observi orice senzație fizică prezentă aici.
Sau dacă ți e mai ușor,
Poți asculta sunetele din jur și să-ți ancorezi atenția în simțul auzului.
Dacă simți însă că ancorarea în respirație este cea care te ajută,
Revină la respirație și permite-ți să te bucuri de fiecare inspir și de fiecare expir.
Nu e nevoie să faci ceva special ca să respiri.
Observă doar cum corpul tău răspiră singur.
Conștientizează acum puterea respirației.
Dacă ea nu ar fi,
Nimic altceva nu ar mai conta.
Observă acum durata fiecărui inspir și durata fiecărui expir.
Observă cum fiecare are un început,
Un mijloc și un sfârșit.
Stai prezent cu întreaga călătoria respirației tale.
A fiecarei respirații.
Și dacă mintea ta te duce în altă parte,
Observă acest lucru și în mod conștient.
Aduți atenția înapoi pe respirație.
Permite acum inspirului să fie mai profund,
Iar expirului să fie mai prelung,
Fără să forcezi ceva.
Doar permite în mod natural să se întâmple asta.
Cu cât stăm și ne relaxăm mai mult,
Și respirația noastră se relaxează,
Devine mai profundă și mai îndelungată,
Ritmul nostru încetinește.
Și ne permitem acum să stăm aici câteva minute,
Să ne luăm această pauză de la agitația zilei și să fim cu noi,
Să fim cu respirația noastră.
Pare poate că nu facem nimic.
Și observăm dacă asta aduce anxietate,
Sau frustrare,
Sau neliniște.
Și alegem conștient să mai rămânem câteva minute în compania respirației noastre.
Ne amintim că acest timp ne-l dăm nouă stării noastre de bine,
Întăririi conexiunii cu puterea noastră interioară.
Iar acum ne simțim respirația în corp,
Ne simțim între corpul respirând.
Observăm senzațiile pe care fiecare respirație aduce nări,
Gât,
Piept,
Diafragmă,
Abdomen.
Și simțim,
Poate acum,
Cum respirația ne mișcă ușor spatele,
Cavitatea toracică,
Într-o mișcare fină de expansiune și retragere.
Permitem să fim pe de-a-ntregul cu atenția în corp pe măsură ce respirăm.
Ne deschidem către tot ceea ce este prezent în corp.
Ne folosim de inspir ca să ne deschidem către toate senzațiile pe care le simțim.
Iar cu fiecare expir permitem corpului să se odihnească.
Lăsăm deoparte orice tensiune,
Orice încordare să se dizolve cu fiecare respirație.
Lăsăm deoparte orice efort,
Conștient sau inconștient,
Cu care încercăm să forțăm lucrurile să se întâmple așa cum vrem noi.
Lăsăm deoparte orice rigiditate,
Orice încordare sau neliniște.
Ne detașăm de orice luptă pe care o ducem,
Conștient sau inconștient,
În exteriorul sau în interiorul nostru și ne permitem să ne odihnim în fiecare expir.
Permitem corpului să simtă ușurare,
Relaxare,
Calm.
Ne calmăm corpul,
Dizolvăm tensiunile și încercăm să observăm acum dacă există o parte a corpului nostru unde simțim relaxare,
Calm,
Așezare,
Confort sau poate doar o parte a corpului unde nu simțim ceva rău,
Nu simțim disconfort sau tensiune.
Cum se simte această parte?
Ne conectăm cu senzația de confort,
De relaxare,
Poate chiar plăcere.
Ne permitem să simțim,
Să ne bucurăm de absența durerii,
A stresului,
A tensiunii și rămânem câteva secunde conectate cu această senzație,
Cu acest sentiment.
Iar acum ne întoarcem la sentimentul de prezență și conexiunea din corp.
Ne bucurăm de modul cum corpul nostru se poate odihni și relaxa.
Revenim cu atenția în punctele de contact de la începutul practicii,
Poate la tălpile care sunt bine așezate pe pudea sau la senzația de contact dintre șezut și scaun.
Iar acum deschidem încet ochii și observăm cum ne simțim acum la finalul acestei practici.
Și nu uita ca pentru a-ți fi bine cu tine să practici mindfulness zi de zi.
Te-am pățit șez.
